Compostare individuală

Cum este definită compostarea?

Compostarea reprezintă procesul de descompunere si transformare a substanțelor organice solide de catre microorganisme (în principal bacterii și fungi) într-un material stabil, care poate fi valorificat în agricultură, în locul îngrășămintelor chimice sau în lucrări ce vizează ameliorarea solului.

În cadrul procesului de compostare, materia organica se descompune în mod natural datorită procesului de biodegradare. Astfel, deșeurile de care noi încercăm să scăpăm se transformă într-un produs ideal pentru sol. Compostarea se poate face la scară mică în gospodăriile cetăţenilor, sau la o scară mai mare, implicând întreaga comunitate. Aproape trei sferturi din gunoiul zilnic este format din deșeuri organice ce provin de la resturile de la bucătărie (coji de legume și fructe, zaţul de la cafea, hârtia de filtru, resturi de mâncare, oase şi coji de ouă), resturile de la animale (gunoi de grajd, gunoiul de la iepuri sau alte animale de casă, gunoiul de la păsările de curte, paiele care au fost folosite la hamsteri sau alte animale mici), pene și păr, resturile din gradină (iarbă, frunze uscate, crengi și scoarţă, buruieni, materialul rezultat după ce a fost tuns gardul viu). Aceste deșeuri pot fi foarte utile în gospodărie, datorită conţinutului lor de substanţe nutritive necesare grădinii noastre.

Ingredientele necesare compostului

  • o locație potrivită
  • un compostor
  • furcă, săpăligă sau orice altă unealtă pentru amestecare
  • apă
  • resturi de bucătărie (resturi de fructe, legume, resturi de la prepararea cafelei sau ceaiului, praf de la curățarea locuinței etc)
  • deşeuri vegetale din grădină  (resturi toaletare, ramuri, frunze uscate, iarbă, resturi de flori etc).

Avantaje

Compostul are următoarele avantaje:

  • este cel mai bun îngrășământ pentru sol;
  • elementele sale nutritive sunt eficient utilizate;
  • ajută în mod considerabil la îmbunătățirea structurii solului;
  • ajută la menținerea apei în sol;
  • protejează solul de alte substanțe chimice.

Metode de compostare

Pentru compostare se folosesc grămezi deschise sau lăzi de compost. În cazul fermelor și stațiilor de compostare, ea se realizează pe platforme special amenajate. Materialul  se dispune în lungi și întors periodic, în sisteme de gramezi statice aerate, folosind conducte perforate sau în containere speciale.

Etapele compostării

Procesul de compostare presupune două etape, conform www.ecoteca.ro: tratarea mecanică și descompunerea (fermentarea).

Tratarea mecanică implică mărunțirea, omogenizarea și pregătirea deșeurilor pentru tratarea biologică/fermentare.

Etapa de fermentare cuprinde trei stadii:

  • stadiul de fermentare mezofilă, la temperaturi cuprinse între 25 si 40 grade Celsius;
  • stadiul termofil, constă într-o degradare aerobă intensă. Materia organică se descompune la temperaturi de 50 pana la 70 °C, sub acțiunea bacteriilor. Datorită temperaturilor înalte, materialul se pasteurizează, microbii sunt distruși precum și semințele de buruieni.
  • stadiul de maturizare, în care temperaturile se stabilizează (35-45 °C) și se continuă unele fermentații, convertind materialul degradat în humus. Scopul este de a produce un material stabil.

Condiții pentru a obține un compost de calitate

Pentru ca rezultatul compostării să fie unul eficient, sunt necesare următoarele elemente:

  • Ingrediente bogate în carbon (brune-dure-uscate, cum sunt paiele, crengile copacilor, rumegușul) și ingrediente bogate în azot (verzi-moi-umede cum sunt buruienile, frunzele, resturile de fructe și legume). Acestea sunt cele care stabilesc calitatea compostului.
  • Umiditate, deoarece aceasta asigură un mediu de viață ideal pentru bacterii .
  • Aer, pentru ca microbii care se ocupă de descompunerea materialelor să îți facă bine treaba.

În timp ce în țara noastră, cea mai răspândită metodă de compostare este cea de tip `grămadă deschisă`, realizată manual, în gospodării, în străinatate este utilizată preponderent compostarea mecanizată, pe platformă, în șiruri și grămezi.

Grație acestui proiect, gospodăriile din mediul rural vor primi recipiente speciale pentru compost - compostoare individuale. Acestea vor fi gata de folosire, simplificând considerabil procesul de obținere a compostului.

Locul pentru compostare

Pentru compostare este necesar să fie ales un loc umbrit, accesibil, dar să aibă și un drenaj bun. Aceasta înseamnă că unul din locurile ideale pentru cutia de compost este direct pe sol, pentru a facilita accesul organismelor responsabile cu descompunerea materiei organice (bacterii, ciuperci, râme etc).

O altă locație adecvată este un colț al grădinii sau livezii, care să protejeze cutia de compost de curenții puternici de aer. Poate fi de asemenea sub un copac cu frunze căzătoare, fiind astfel ferită de soare vara şi primind căldura soarelui iarna.

Procesul de compostare

În primul rând se aşterne un strat afânat de material nemărunţit de vreo 20 cm. Se recomandă tăieturi de crengi și gard viu, paie sau tulpini de flori, pentru că acestea elimină surplusul de apă şi permit aerisirea. În al doilea rând se pun pe rând straturi de frunziş, iarbă uscată, resturi din bucătarie și gunoi de la animale cu straturi intermediare de pământ. Stratul de bază trebuie să fie mereu acoperit. Se continuă adăugarea straturilor până se umple compostorul. Partea de sus a grămezii se poate acoperi cu un strat de protecţie din iarbă, stuf, saci vechi, frunziş sau paie, iar în final cu un strat de pământ negru de gradină pentru o coacere mai rapidă a compostului. Din când în când grămada trebuie udată pentru a evita uscarea.

Galerie foto

Ne gasiți pe Facebook