Sistem de management integrat al deşeurilor în județul Maramureș

Colectare selectivă

Colectarea selectivă presupune a împărți deșeurile pe categorii, ca mai apoi acestea să fie aruncate în pubelele speciale, amenajate și inscripționate pentru diversele categorii. Astfel, deșeurile din HÂRTIE și CARTON trebuie depozitate în containerele ALBASTRE, cele din PLASTIC și METAL trebuie depozitate în containerele GALBENE, iar cele din STICLĂ trebuie depozitate în containerul VERDE, pentru a fi ulterior transportate la centrele de reciclare unde vor fi eficient valorificate.

Ce se colectează?

Cum se colectează?

Identificarea - Identifică deșeurile de ambalaje din locuința ta.

Presarea - Presează deșeurile de ambalaje din plastic și metal sau cartoanele, înainte de depozitare, pentru a economisi spațiul.

Depozitarea - Depozitează  deșeurile de ambalaje separat de gunoiul menajer.

Depunerea - Depune deșeurile colectate separat în containerele galben, verde și albastru!

Impactul colectării selective asupra mediului

Depozitarea deşeurilor menajere poate fi o activitate riscantă pentru mediu şi pentru sănătatea populaţiei. Astfel, putem identifica aspecte negative care pot influența caracteristicile mediului:

• modificări de peisaj şi disconfort vizual;
• poluarea aerului;
• poluarea apelor de suprafaţă;

Poluarea aerului cu mirosuri neplăcute este un aspect des întâlnit în orașele în care depozitarea deșeurilor se face în gropi de gunoi. Aceste depozite reprezintă adevărate focare de infecție. Mai mult, felul în care se colectează, transportă și depozitează în prezent deșeurile facilitează apariția insectelor, şobolanilor și a altor animale care răspândesc boli și infecții.

Un aspect negativ este acela că multe materiale reciclabile şi utile sunt depozitate împreună cu cele nereciclabile, fiind amestecate şi contaminate din punct de vedere chimic şi biologic, recuperarea lor fiind dificilă.

Printre angajamentele asumate de România faţă de Uniunea Europeană se numără și desfășurarea de activități legate de colectarea, reciclarea şi tratarea deşeurilor. Legea 27 din 2007, este actul normativ care obligă românii să sorteze deşeurile. Prin Legea 132 din 2010 cu privire la colectarea selectivă a deşeurilor, toate instituţiile publice sunt obligate să implementeze, un plan de colectare a deşeurilor sortate în cadrul instituţiilor publice. Acestea reprezintă un pas înainte în educarea populației în ceea ce privește importanţa reciclării deşeurilor.

Fiecare dintre noi, ca reprezentant al comunităţii, are puterea şi obligaţia de a influenţa procesul de ecologizare a propriului oraş sau a zonei unde îşi petrece vacanţa. Soluţia este la îndemâna noastră şi constă în depozitarea selectivă a deşeurilor. Mai precis, trebuie să depozităm deşeurile în locurile special amenajate şi, pe cât posibil, pe următoarele categorii:

• Hârtie şi cartoane (ziare, reviste, tipărituri, cutii de detergenţi, de cereale etc.)
• Ambalaje PET şi alte materiale plastice (pungi, folii, cutii de iaurt, butelii de la produse cosmetice şi de curăţenie etc.)
• Sticle şi cioburi
• Deşeuri feroase (fier, tablă ş.a) şi doze metalice
• Deşeuri umede (resturi vegetale, animale etc.).

Principalul avantaj al reciclării este reducerea consumului resurselor naturale (petrol, apă, energie), dar şi al nivelului emisiilor nocive în aer.

Hârtia

Pentru a se fabrica hârtia sunt necesare materiale cum ar fi: lemnul, celuloza, hârtia veche. Hârtia reciclată permite economisirea a aproximativ 25% din cantitatea de electricitate şi a 90% din cantitatea de apă (300 l) necesare pentru producerea a 1 kg. de hârtie albă. De asemenea, prin reciclarea deşeurilor de hârtie, se elimină clorul toxic, necesar producerii hârtiei albe.

Hârtia de ziar reciclată se folosește la editarea de publicaţii, izolaţii de diverse tipuri sau produse de tip aşternut în crescătoriile de animale. Unul din beneficiile reciclării hârtiei este câștigarea de spațiu în rampa de gunoi. De preferat ar fi ca deșeurile din hârtie să se colecteze în saci de plastic sau în baloţi legaţi. Aceştia pot conţine toate tipurile de hârtie tipărită.

Sticla

Sticla este 100% reciclabilă. Marele avantaj al reciclării ei este dat de faptul că sunt salvate imense resurse energetice. Fabricarea sticlei din cioburi consumă mult mai puţină energie decât fabricarea ei din materiile prime de bază. Sticla reciclată se foloseşte la fabricarea recipientelor pentru băuturi sau pentru hrană, precum şi ca izolator în construcţii.

Sticla incoloră recuperată se folosește la fabricarea produselor din sticlă clară, în timp ce sticla colorată se foloseşte la realizarea produselor colorate. Acesta este motivul pentru care recomandat ar fi ca sticla să fie separată pe culori.

Pentru fabricarea sticlei se folosesc: nisipul de cuarţ, calcarul, soda (produs poluant) ş.a. Reciclarea sticlei menajează mediul şi economiseşte în timp bogăţiile naturale, apa şi electricitatea.  

Aluminiul

Aluminiul este cel mai valoros dintre produsele casnice reciclate. Reciclarea acestuia presupune consumarea unei cantități de energie extrem de mică. De precizat este faptul că este necesară o verificare preliminară a produselor de aluminiu pe care le reciclăm; acest lucru se poate face folosind un magnet. De asemenea, pentru o reciclare eficientă, produsele din aluminiu ar trebui clătite, iar apoi presate, pentru a ocupa foarte puțin spațiu.

Alte produse din aluminiu care se pot recicla sunt folia de aluminiu curată, tăvile curate de prăjituri, componentele detaşabile din echipamentul sau mobilierul de bucătărie.

Plasticul

Pentru o reciclare cât mai eficientă a plasticului este necesar  să clătim ambalajele, și să îndepărtăm dopurile şi inelele sticlelor. Etichetele de hârtie nu trebuie îndepărtate. De asemenea, trebuie să ținem cont și de culori: cele transparente, clare, vor servi la confecționarea de noi produse care pot avea orice întrebuințare, iar cele colorate se vor sorta, în funcție de destinația care li se dă în urma reciclării.

Ambalajele PET

PET este prescurtarea de la polietilen tereftalat, material extrem de răspândit în industria alimentară. El este folosit la îmbuteliere de băuturi răcoritoare, apă, lactate, ulei, oţet şi nu numai, fiind ieftin, uşor, rezistent la şocuri, reciclabil.

Reciclare

În ultimii ani, numărul PET-urilor aruncate în natură a crescut considerabil. Acest aspect este unul îngrijorător deoarece plasticul nu este biodegradabil. Reciclându-l, contribuim la reducerea impactului negativ pe care acest material îl are asupra mediului. PET-urile reciclate pot fi folosite pentru:  fibre de poliester (75%) folosite la rândul lor ca materie primă pentru covoare, tapiţerii, jucării, pâsle pentru industria textilă, ca izolaţie la paltoane, saci de dormit, industria auto ş.a.; folie industrială; chingi şi benzi; noi ambalaje PET alimentare şi nealimentare (ex.: cartoane pentru ouă, obiecte de uz casnic etc).

La fel ca și în cazul hârtiei, dacă reciclăm sticlele din plastic, câștigăm mult spațiu în cadrul locurilor de depozitare.

În prezent, în România, deșeurile care provin din orașe se ard și se îngroapă. Această practică însă este una extrem de toxică pentru mediu. De asemenea, arderea plasticului conduce la eliminarea în atmosferă a unor substanțe care  pot îmbolnăvi ficatul, rinichii şi sângele, iar în final, întreg organismul uman. Aici se fac simțite prezente efectele benefice ale reciclării: plasticul se topește și se reutilizează, iar mediul este protejat. Deoarece suntem printre ultimele ţări europene care nu au un sistem colectare și de reciclare a deşeurilor, implementarea unui sistem public naţional de colectare selectivă a deşeurilor în vederea reciclării este prioritatea noastră!

Codul de culori al containerelor

Deșeurile se depun separat, în funcție de tipul de material. Astfel avem containere pentru: plastic, hârtie, sticlă, reziduale, biodegradabile.